Poveste despre planeta Arret

Poveste despre planeta Arret

Am avut o viziune despre o planetă numită Arret.

Aceasta se află foarte departe, pe partea diametral opusă a galaxiei noastre.

Ea este locuită de niște ființe foarte empatice între ele. Au ajuns să comunice telepatic. În momentul în care una dintre ele este în pericol, sau are vreo problemă, celelalte îi sar imediat în ajutor. Astfel, ele s-au înmulțit și au ajuns specia majoritară pe planeta Arret.

Dar iată că într-o zi, una dintre ele le transmite un mesaj telepatic celorlalte:

„Am găsit o definiție generală despre bine și rău: tot ceea ce mărește separarea și nevoia este bine, iar tot ceea ce le micșorează este rău. Priviți aceste patru cadrane care se formează. În cadranul 1 există şi separare şi nevoie, în cadranul 2 există separare, dar nu există nevoie, în cadranul 3 nu există nici separare, nici nevoie, iar în cadranul 4 există nevoie, dar nu există separare. Iată, deci, noi ne aflăm acum în locul cel mai rău din Univers, și nici măcar nu ne dăm seama de acest lucru. De când ne naștem, societatea ne inoculeaza ideea „toți pentru unul, unul pentru toți”, fără să avem niciun fel de alegere. Priviți la specia noastră, a degenerat. Nimeni nu mai poate face nimic pe cont propriu, totul se face împreună cu ceilalți. Nu avem cum să știm care dintre noi este cel mai puternic, cel mai inteligent etc. Nu v-ați săturat de această societate? Pentru cei care s-au săturat, vreau să spun că am găsit o modalitate pașnică de a o schimba: crearea de comunități „fiecare pentru el”. Membrii acestor comunități se vor numi competitori, sau dușmani. Ei vor fi în competiție unul cu celălat, pentru a se dovedi care este superior. Este interzis să se mai ajute între ei, dimpotrivă, dacă se poate, trebuie să-și facă ceea ca am numit „rău”. Desigur, pentru aceasta trebuie să învețe să-și ecraneze gândurile, pentru ca ceilalți să nu le mai poată auzi. Va fi deosebit de dificil, dar este singura soluție ca să salvăm specia de la o degenerare totală. Am găsit și modul în care va fi recompensat cel mai bun. El va primi ceva ce am numit bani. Și anume, câștigătorul va primi cei mai mulți bani, iar ceilalți vor primi mai puțini, sau chiar deloc”.

„Bine, dar ce sunt banii ăștia, și cu ce or să-l ajute pe câştigător ?”, au întrebat telepatic celelalte ființe.

„Nu am stabilit exact forma lor, dar cred că vor fi niște hârtii. Cu ajutorul lor, câștigătorul va putea să posede mai mult decât ceilalţi, va putea să posede mai mult decât are nevoie . Nu e grozav ?”

„Nu înțelegem ce înseamnă să posede”, au zis celelalte ființe. „Noi acum consumăm ceea ce avem nevoie. Cum ar putea câștigătorul să consume mai mult decât are nevoie ?”

„Nu știu să vă spun acum, nu am toate răspunsurile, sunt abia la început. Mă gândesc că, dacă el nu poate să consume mai mult decât are nevoie, poate îi vom obliga pe ceilalți să consume mai puțin decât au nevoie; aceasta se va numi supravieţuirea celui mai bine adaptat. Vom putea crea astfel noi stări sufleteşti, precum singurătatea, lipsa de comunicare, suferinţa şi altele, cărora încă nu le-am găsit un nume, şi care în societatea noastră lipsesc cu desăvârșire, din care cauză a apărut degenerarea. Vă repet, va fi dificil, dar trebuie să o facem. Sigur, mulţi nu vor înțelege, vor rîde de noi, dar noi vom merge mai departe.

Trebuie să mergem mai departe, pentru că știu că se poate.

Am avut o viziune despre o planetă numită Terra.

Aceasta se află foarte departe, pe partea diametral opusă a galaxiei noastre. ”


14 gânduri despre “Poveste despre planeta Arret

  1. Pe undeva povestea imaginata de tine s-a petrecut pe aceasta planeta…poate intr-un fel de „vis” ?!Oamenii sunt in cautarea fericirii, adevarului, iubirii, a unor valori pe care le-au cunoscut candva…ca acum sa le poata duce dorul…Altfel cum sa cauti ceea ce nu stii?! Si este clar…extrem de putin oameni stiu ce este fericirea, adevarul, iubirea, cu toate ca tanjesc dupa ele…
    Se pare ca acea Gradina a Raiului a „existat” intr-o forma sau alta (?!). este de discutat…

    Apreciază

  2. Eu una cred ca santem aceiasi. Cam decand santem constienti ce se intampla in jurul nostru si ne lasam murdariti sau ne pastram nevinovatia… cu deosebirea ca pe cand unii tot mai indiferenti devin… Astia n-au cu sa-si mai degenereze specia… ceilalti privesc realitatea, raniti si plini de intrebari.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s