Ce am înțeles eu din Nisargadatta Maharaj – continuare

Putem vizualiza Eu și Lumea ca două sfere în Spațiu. Există următoarele 5 situații:

1. Situația 1. Eu este o sferă mică, inclusă in sfera mare/uriașă numită Lume
   • Eu este înconjurat și copleșit de informațiile primite de la Lume. Starea predominantă este frica, deoarece Lumea conține nenumărate pericole, cunoscute și necunoscute. Frica primordială este frica de moarte, dar există multe alte frici. Există de asemenea numeroase dorințe, deoarece Eu aleargă dupa plăcere și fuge de suferință.
2. Situația 2. Eu și Lumea sunt două sfere egale care comunică între ele printr-un canal de comunicație
   • această stare reprezintă un anumit nivel de iluminare. Eu este acum egalul Lumii. Eu primește informații de la Lume prin canalul de comunicație, dar poate să ignore aceste informații, dacă dorește. Este conștient că Lumea nu are nicio putere asupra lui. Au dispărut atât sentimentul de frică, cât și dorințele legate de Lume. (Nu știu dacă există beatitudine în această stare, eu am experimentat scurt o viziune a acestei stări, dar nu exista beatitudine, doar liniște și pace.)
3. Situația 3. Eu este acum sfera cea mare, iar Lumea este o sferă mică inclusă in Eu
   • această stare este un alt nivel de iluminare. Despre această stare (și despre următoarele) vorbește Nisargadatta. Eu realizează că el este cel real și permanent, iar lumea este o iluzie și este trecătoare, muritoare. Eu realizează că Lumea este creația lui, făcută cu scopul ca Eu să trăiască ca experiență Situația 1. Este posibil ca în interiorul lui Eu să existe mai multe Lumi, poate o infinitate, care pot fi succesive și/sau simultane. Relația dintre Eu și Lume/Lumi este de iubire și compasiune, deoarece Eu știe că Lumea/Lumile este/sunt el însuși.
4. Situația 4. Există doar Eu
   • este situația dinainte de crearea Lumii/Lumilor. Eu este conștient de sine însuși. Probabil este o mare plictiseală, și din această cauza Eu decide crearea Lumii/Lumilor. Deoarece Eu este tot ce există, creația nu poate fi făcută decât în interiorul lui Eu, și folosind ca material tot pe Eu. Pentru ca această creație să pară reală, trebuie să intervină Uitarea, sau ștergerea memoriei.
5. Situația 5. Eu dispare, se dizolvă in Spațiul înconjurător, de unde a și apărut. Acest Spațiu nu este conștient de sine însuși.

Asta am înțeles eu. Dacă v-am trezit curiozitatea și doriți mai multe informații, vă recomand să-l studiați riguros pe Nisargadatta Maharaj.